Monday, December 11, 2006

Prologue of the 35mm Rebelion


De multe ori am senzaţia că digitalul e cea mai parşivă invenţie din fotografie... O tentaţie diabolică parcă, pe care prea puţini o pot refuza. Zeci de icşi, sute de opţiuni, mii de poze şi milioane de pixeli, toate frumos împachetate în ambalaje mai strălucitoare decât orice bijuterie, dar mai reci decât orice metal. Mirajul senzorului pare să devină un drog... Îţi piezi luciditatea, te moleşeşte până cazi supus în declanşator... şi iar şi iar şi iar...
Come on! Push it!!! You've got nothing to lose!
But you do! ...your own self!

Într-o lume traumatizată parcă de zone arse, imagini sharp până la ultimul pixel sau libertatea oferită de post-procesare, încă mai cred în moliciunea filmului, în senzualitatea focusului îndoielnic sau în frumuseţea grain-ului. Dar mai ales, încă mai cred în acel je ne c'est quois din spatele peliculei...
Şi atunci... cum aş putea să accept că ce am văzut sau ce am simţit în acele momente nu va fi niciodată altceva decât o înşiruire stupidă de 0 şi 1? Cum să renunţ la teama declanşării, la emoţia momentului când pot vedea rezultatele sau la plăcerea aproape organică pe care o am când trag filmul sau când aud declanşatorul?



________________________________________

Eduard Şchiopu | Porst compact reflex SP



Marius Parghel | Zenit E, Revueflex SM302



Denisa Nistor | Zenit E



Sabina Dimitriu | Exa 1b


2 comments:

Anonymous said...

uite de-asta imi place mie blogul tau. ca nu e doar un amalgam de posturi care sa trezeasca un zambet, "sa-ti faca o dimineata" sau sa nu-ti trezeasca nimic de altfel. te pun ganduri, si cred ca daca m-as fi atins de vreun digital acum as fi regretat :)
(nu ca nu m-as fi atins, dar rezultatele au fost deprorabile)
ah, si daca asta e doar "prologul", abia astept sa vad restul :D
count me in!

dali said...

frumos spus ,si cu nerv si frumos ...

Post a Comment