M-am gândit de atâtea ori la motivele pentru care îmi place filmul şi întotdeauna bottom-line-ul a fost senzaţia unică pe care ţi-o dă. De la ultimul post pe tema asta am avut ocazia să întâlnesc persoana care a ştiut să exprime în cuvinte ideile pe care eu probabil le aveam pierdute undeva în sinea mea, iar acum în sfârşit ştiu de ce îmi place atât de mult, în afară de moliciunea, senzualitatea focusului îndoielnic, frumuseţea grain-ului sau acel je ne sais quois din spatele peliculei pe care îl invocam atunci.
Spre deosebire de digital, filmul rămâne. Şi nu numai că rămâne dar a fost atunci şi acolo cu mine... a văzut ce am văzut şi eu şi, inevitabil, a simţit ce am simţit şi eu. Într-un fel devine o excrescenţă firească a amintirilor mele şi nimeni nu-l va putea formata ca să scrie alte amintiri peste.
Ar putea fi oare vreun alt motiv mai bun?
Spre deosebire de digital, filmul rămâne. Şi nu numai că rămâne dar a fost atunci şi acolo cu mine... a văzut ce am văzut şi eu şi, inevitabil, a simţit ce am simţit şi eu. Într-un fel devine o excrescenţă firească a amintirilor mele şi nimeni nu-l va putea formata ca să scrie alte amintiri peste.
Ar putea fi oare vreun alt motiv mai bun?
*
*
*
[ azopan100 - exiprat prin 1996 şi agfa APX100 - împins la 200 ]
9 comments:
Foarte beutifule !
PS
Dinozaurule :P
foarte frumos ce a spus ArhiTeo. foarte dragute pozele si amintirile tale :)
super efectu! si pozele ;)
(=
did i mention it makes me want candy?
oh da. la mai multe, nene!
wow..superbe..prima data am ratat-o p aia cu tipa. arata d mii d ori mai bine asa! imi place noua abordare ;) spor!
numai un boschetar putea sa scrie asa ceva :) nice
Primele 4 sunt slabe, IMHO...
the road to perdition! asta imi vine in minte cand ma uit la serpii aia argintiii care manca din camp.
fain...
imi aminteste de casa, de libertatea de a putea alege chiar si the road to perdition.
Post a Comment